FEPSAC (European Federation of Sport Psychology) propune o definiție care ia în considerare (a) rădăcinile istorice ale psihologiei sportului european, (b) complexitatea domeniului și (c) utilizatorul potențial al psihologiei sportului.
Deși unele culturi și limbi folosesc termeni diferiți pentru diferite tipuri de activitate fizică, în această declarație termenul de „sport” este folosit ca termen generic, incluzând toate tipurile de exerciții fizice, preocupări și activități sportive și fizice.
Ce este psihologia sportului
Psihologia sportului are în vedere bazele psihologice, procesele și consecințele psihologice ale reglementărilor specifice activităților sportive asupra uneia sau mai multor persoane care acționează în calitate de subiect(e) în cadrul activității sportive. Orientarea poate fi asupra comportamentului sau spre diferite dimensiuni psihologice ale comportamentului uman, de exemplu, cel afectiv, cognitiv, motivațional sau asupra dimensiunilor senzorio-motorii.
Activitatea fizică poate avea loc în medii competitive, educative, recreative, de prevenire și de reabilitare și include exerciții fizice legate de sănătate. Subiecții sunt reprezentați de toate persoanele implicate în diferite poziții legate de domeniul sportiv și al activității fizice (sportivi, antrenori, oficiali, profesori, fizioterapeuți, părinți, spectatori etc.) .
Ce conține domeniul psihologiei sportive?
Ca disciplină științifică și domeniu profesional, psihologia sportului este asociată cu, și în același timp se bazează pe cele trei domenii privind (1) practica sportului, (2) psihologia generală și (3) alte științe care au legătură cu sportul. Aceste domenii sunt considerate ca având un grad de validitate echivalent. Toate acestea au un influență asupra subiectelor dezbătute, asupra fundamentelor teoretice, a abordărilor metodologice și standardelor științifice și etice ale psihologiei sportului.
Interrelațiile dintre aceste domenii sunt descrise pe scurt după cum urmează:
Psihologia sportului – practica sportivă:
Psihologia sportivă se confruntă cu probleme care apar în practica sportivă. Domeniul psihologiei sportive încearcă să înțeleagă mai bine cerințele specifice și încearcă să ofere asistență în îndeplinirea acestor cerințe.
Psihologia sportului – psihologie generală:
Psihologia sportului este o subdisciplinã aplicată care face parte din domeniul mai larg al psihologiei. Se bazează parțial pe acumulările adoptate din diferite ramuri ale psihologiei și contribuie la înțelegerea mai profundă a psihologiei, în general.
Psihologia sportului – alte științe care au conexiune cu sportul:
Psihologia sportului este o disciplină care face parte din științele sportive. Pe măsură ce psihologia sportului dezvoltă cunoștințe specifice prin cercetări empirice în domeniul sportului și activității fizice, rezultatele și metodele altor științe sportive trebuie să fie reevaluate și explicate. La unele întrebări se poate răspunde doar prin abordări interdisciplinare.
Cu ce poate contribui psihologia sportivă în domeniul sportului?
Psihologia sportului ca disciplină științifică și domeniu profesional promovează înțelegerea sportului. Analizează, evaluează și direcționează activitatea în toate aspectele legate de sport prin intermediul înțelegerii proceselor psihologice. Astfel, psihologia sportului are o mare responsabilitate pentru bunăstarea, atingerea și menținerea sănătății, precum și îmbunătățirea performanțelor. Psihologia sportului poate sprijini sportivul sau grupul din care face parte, prin clarificarea scopului care presupune faptul că acțiunile subiectului îndeplinesc solicitările specifice ale obiectivului, se potrivesc cu cerințele și constrângerile situaționale și sunt adecvate în raport cu abilitățile și nevoile subiectului.
Psihologia sportului oferă o gamă largă de cunoștințe care contribuie atât la dezvoltarea personală și dezvoltarea sportivului, cât și la crearea condițiilor în care exercițiile fizice și sportul se desfășoară.
Sursa: http://www.fepsac.com/activities/position_statements/
Tradus si elaborat de psih. Marius Varvaroi